A

Apă de Sus
Și pe Mezzo
Picură clapele pe corzile întinse și nerăbdătoare,
Luna s-a pitit după Pământul adormit,
Pe jumătate.

Un fulger roșu nevăzut
Coboară printre bretelele fine și albastre
Ale pianistei.
Grieg
Ascultă tăcut 
Mirat de Concertul ce părea necunoscut
Acolo si aici
Pe Pământ,
Un A cu tălpile sprijinite in două lumi
A
Un A
UNA.
Și gongul din spatele pădurilor brazilor și munților,
Încheiase fără aplauze mersul
Săltat al sunetelor,
Albinuțe de văzduh.
Doamne Ajută.