vineri, 20 octombrie 2017

Rugăciune din tăciune

Mânca-voi iubire iubirea ta
De țâță și de vreme rea
Între ciocan și secerând o stea
Murind murirea de murirea mea,
De fiere, și de treci terciul printr-o sită
Sau printr-o daltă găurită
Un fulger de lumină, lumină despletită,
Sorți va sorti pe soarta împletită
De mult murita viața mult murită
În hămesita groapă cătrănită.
Pansează-mă cu carnea ta,
Doar tu mă rabzi, răbdare din răbdarea mea,
Eu amândoi cu tu, mă voi ruga la Ea
Să nu mă lase ca negură sub stinsa stea.

luni, 11 septembrie 2017

Închină-mă-voi Ție în zi și în noapte!
Închina-mă voi Ție în Gând, în Cuvinte, în Fapte!
Așa se scrie istoria psalmului Neamului meu!
Așa să beau din Potirul Nesecat al Trupului Tău!

joi, 23 martie 2017

Bate DOAMNE voia mea cu VOIA TA

Noi suntem fiii tăi Doamne Iisuse Hristoase!
Nu am dușmani Doamne Iisuse Hristoase!
Și tocmai de aceea îi iubesc foarte mult Doamne Iisuse Hristoase!

miercuri, 1 martie 2017

De râsu'-plânsu'


Există oameni care râd când mă văd,
Există oameni care râd când le arăt un deget,
Există oameni care râd la glumele mele sofisticate,
Există oameni care nu râd deloc, zâmbesc departe, când își amintesc de mine.


Există oameni care plâng când mă văd,
Există oameni care plâng când le arăt alt deget,
Există oameni care plâng sofisticat,
Există oameni care nu plâng, aceia plâng tot timpul cu mine și cu tine Doamne.

joi, 9 februarie 2017

Împietrire exterioară

Picături grele de lacrimi,
Curg prin secțiunea ca o coală albă,
Ce-mi împarte corpul, perpendicular pe pământ din Cer, în două părți asimetrice,
Două pătrimi de un timp Bun, una privind viitorul, iar alta tratând cu dosul trecutul.

marți, 31 ianuarie 2017

Copiii mei

Mâine, cam pe la prânz pe seară,
Ne luăm tabletele la subțioară,
Mingiuțe roșii de ping-pong închise în punguțe,
Eu și copiii mei rotunzi de multe sărmăluțe.

În pantaloni dungați fără bretele,
Dar stăpâniți de bloguri împletite, druguri grele,
Uităm de internet, de siteuri și youtube,
Jucăm pe masa verde, nepăsători la negrul cube.

Ce zic și eu să-ncepem chiar de mâine?
Mâine-i departe și pentru un negru, câine.
Haideți să-ncepem chiar de azi!
Măsuța e așternută cuminte între brazi.

Paletele improvizate din tablete,
Ca ascuțitele lucioasele macete,
Pocnesc, lucind rapid prin aer,
Ca și afacerile din vechiul caer.

Și mingea zboară în râset de zglobii,
Iar tu ascunsă-n casă tot nu vii,
Să râdem ca bețivii în apus de soare,
De amintiri, de tinerețea plină de sudoare.

Mă simt nebun de multă letargie,
Mărunt cârpaci de viață fără de simbrie,
Mă rog copiii mei să tragă cu nesaț
Din libertarea munților, nu din cotețul plin de găinaț.

Să zburde cu inima cu mintea cu sufletul aprins,
Până când umerii și părul aspru va fi nins,
Pe drumul drept tăiat în vifor și ascuns,
De nepătruns pentru vicleni de nepătruns.