Ce câine fioros
Sau om tacticos
Nici lătrat
Nici ceai preparat
Nici sorbit
Nici cap găurit
Ce faţă de os
Zâmbea somptuos
Ce faţă de os
Sub Soarele fierbinte plăcut luminos!
joi, 28 august 2014
OS
Ce câine fioros
Sau om tacticos
Nici lătrat
Nici ceai preparat
Nici sorbit
Nici cap găurit
Ce faţă de os
Zâmbea somptuos
Ce faţă de os
Sub Soarele fierbinte plăcut luminos!
marți, 29 iulie 2014
29 iulie 2014 cunoaşterea dimineaţa după o cupă de lalele turceşti portocalii pictate de mâna nevăzută A Lui Dumnezeu în anul Brâncovean, lalele bizantine pentru finii mei
Smuls ca un fulger din întunericul acum
Îngerii de-a dreapta şi de-a stânga mea (iartă-mă Doamne de nu erau ei ci ceilalţi)
Cor neauzit eroic şi sublim de slavă
Cu nu ştiu ce urechi sufleteşti auzeam
Şi pluteam
Cu frica ce mi-a ţintuit clipa vieţii
La loc pe pământ
Fără să ating
Absolutul cunoaşterii
Lumina
Îngerii de-a dreapta şi de-a stânga mea (iartă-mă Doamne de nu erau ei ci ceilalţi)
Cor neauzit eroic şi sublim de slavă
Cu nu ştiu ce urechi sufleteşti auzeam
Şi pluteam
Cu frica ce mi-a ţintuit clipa vieţii
La loc pe pământ
Fără să ating
Absolutul cunoaşterii
Lumina
miercuri, 29 ianuarie 2014
omul din maşina roşie
Ne luptăm şi certăm pentru Catedrală, pentru ecologie, pentru politicieni, pentru televiziuni, pentru emisiuni de doi lei, pentru tot felul de meschinării.
Aruncăm doar cu vorbe şi ne mândrim cu succesul unor vorbe mai şmechere şi mai viclene şi cu umilinţa învinşilor. Dialoguri efemere.
Pierdem vremea, viaţa trece şi nu facem fapte.
Cuvântul este cel care ne poate mântui dar cuvântul creator, nu smintitor.
Iar Fapta, Fapta este cea care ne poate mântui. Fapta bună.
Arde o candelă sub zăpadă.
O luminiţă pâlpâie în maşina roşie, o dacie break ridicată într-o rână pe un trotuar, acoperită cu un strat gros de zăpadă. Roata din faţă nu mai are cauciuc. În colţul parbrizului se văd cioburile mici pătrate adâncite ca un cuib de pasăre. Geamul din spate din dreapta a fost spart de prietenii din bloc care cu ochii întunecaţi au vrut să-l alunge să nu le tulbure liniştea şi mirosul de parfum. Acum are în el cartoane şi o bucată de polistiren prin care şuieră vântul.
În maşina îngheţată un om plânge cu gândul la morţii lui, la mama care i-a murit, la fratele care i-a murit... plapuma umedă îi ţine un pic de cald.
Povesteşte celui care îi aduce un ceai cald cu bucurie şi mulţumire în ochi cum, un nene din blocul de vis-a-vis i-a dat 40 de lei şi nişte vin, cum o maşină de poliţie s-a oprit lângă el şi un poliţist l-a întrebat dacă îi este bine şi are cu ce să se învelească, cum o mamă şi un copil i-au adus o supă caldă, cum aşteaptă cu drag ziua de sărbătoare să meargă la Biserica unde îl cunoaşte lumea să primească ceva de pomană. Mâinile muncite, barba mare, sclipire în ochi, visează la faptele bune... un om sărman.
Aruncăm doar cu vorbe şi ne mândrim cu succesul unor vorbe mai şmechere şi mai viclene şi cu umilinţa învinşilor. Dialoguri efemere.
Pierdem vremea, viaţa trece şi nu facem fapte.
Cuvântul este cel care ne poate mântui dar cuvântul creator, nu smintitor.
Iar Fapta, Fapta este cea care ne poate mântui. Fapta bună.
Arde o candelă sub zăpadă.
O luminiţă pâlpâie în maşina roşie, o dacie break ridicată într-o rână pe un trotuar, acoperită cu un strat gros de zăpadă. Roata din faţă nu mai are cauciuc. În colţul parbrizului se văd cioburile mici pătrate adâncite ca un cuib de pasăre. Geamul din spate din dreapta a fost spart de prietenii din bloc care cu ochii întunecaţi au vrut să-l alunge să nu le tulbure liniştea şi mirosul de parfum. Acum are în el cartoane şi o bucată de polistiren prin care şuieră vântul.
În maşina îngheţată un om plânge cu gândul la morţii lui, la mama care i-a murit, la fratele care i-a murit... plapuma umedă îi ţine un pic de cald.
Povesteşte celui care îi aduce un ceai cald cu bucurie şi mulţumire în ochi cum, un nene din blocul de vis-a-vis i-a dat 40 de lei şi nişte vin, cum o maşină de poliţie s-a oprit lângă el şi un poliţist l-a întrebat dacă îi este bine şi are cu ce să se învelească, cum o mamă şi un copil i-au adus o supă caldă, cum aşteaptă cu drag ziua de sărbătoare să meargă la Biserica unde îl cunoaşte lumea să primească ceva de pomană. Mâinile muncite, barba mare, sclipire în ochi, visează la faptele bune... un om sărman.
marți, 26 noiembrie 2013
Rugăciunea lui Brâncuşi
dintre multe statui, nu e bine statui... sculpturi, e foarte frumoasă Rugăciunea lui Constantin Brâncuşi!
Linia fluidă a rugăciunii.
Evlavie, smerenie, credinţă.
Mersul în genunchi, marşul către Rai.
Ne-am ascuns în aceeaşi clipă, ne-am născut în aceeaşi zi, 19 februarie.
Unul făcător, creator, sculptor, iar altul admirator, tânguitor, ispititor.
Doamne Ajută.
Linia fluidă a rugăciunii.
Evlavie, smerenie, credinţă.
Mersul în genunchi, marşul către Rai.
Ne-am ascuns în aceeaşi clipă, ne-am născut în aceeaşi zi, 19 februarie.
Unul făcător, creator, sculptor, iar altul admirator, tânguitor, ispititor.
Doamne Ajută.
dialog pe facebook
- 8 mai
- Hristos A Înviat! Sculptaţi din ce în ce mai cu har... dar să nu vă laud că nu este bine. Doamne Ajută.
- 21 mai
- 4 iunie
- 4 iunie
- luni
- Astăzi
joi, 15 august 2013
Maria
Maria, mâinile tale mari cu vene albastre ca nişte vine de granit odihnesc una peste alta. Scăunelul mic de lemn devine viu sub apăsarea ta.
Obosită te ridici, aplecată de ani, cu galoşii mari şi negrii ai soţului, înaintezi prin colb ca un eschimos, strigi micii bulgăraşi de soare şi ţanţoşele lor mame, aruncându-le mărgele mici galbene, boabe desprinse din mătaniile ce strâng coceanul ce va arde ca jarul sub oala înmiresmată, în chilia bucătăriei tale albastre.
Privirea ta oţelită ascunsă de zâmbetul cald al buzelor strânse ca un vulcan, nu mai este a ta, ca şi sufletul ce este încredinţat Lui Iisus Hristos. Încă din viaţa asta în care pruncii tăi cu număr apostolic ţi-au alergat prin braţe ai văzut Lumina Dumnezeiască şi te-ai lipit de Ea.
Post aş vrea, dar nu îmi iese decât prost.
Ţie îţi ieşea sigur, cât şi pentru noi.
Acum din holda de Sus, din holda de Marii rugătoare, pe care Sprijină Odihnindu-se în voi PreaCurata Marie, te roagă şi pentru noi că n-am fost buni a te urma.
Doamne Ajută.
Obosită te ridici, aplecată de ani, cu galoşii mari şi negrii ai soţului, înaintezi prin colb ca un eschimos, strigi micii bulgăraşi de soare şi ţanţoşele lor mame, aruncându-le mărgele mici galbene, boabe desprinse din mătaniile ce strâng coceanul ce va arde ca jarul sub oala înmiresmată, în chilia bucătăriei tale albastre.
Privirea ta oţelită ascunsă de zâmbetul cald al buzelor strânse ca un vulcan, nu mai este a ta, ca şi sufletul ce este încredinţat Lui Iisus Hristos. Încă din viaţa asta în care pruncii tăi cu număr apostolic ţi-au alergat prin braţe ai văzut Lumina Dumnezeiască şi te-ai lipit de Ea.
Post aş vrea, dar nu îmi iese decât prost.
Ţie îţi ieşea sigur, cât şi pentru noi.
Acum din holda de Sus, din holda de Marii rugătoare, pe care Sprijină Odihnindu-se în voi PreaCurata Marie, te roagă şi pentru noi că n-am fost buni a te urma.
Doamne Ajută.
vineri, 2 august 2013
Dumnezeu din Cer şi de pe Pământ. Tot Unul.
Citesc comentariile la un articol destul de interesant... despre întrebările copiilor şi Dumnezeu. Îmi dau seama că există foarte mulţi oameni culţi, inteligenţi, interesanţi, citiţi ... dar lipsiţi de Dumnezeu, ceea ce îi face să pară goi în interiorul cuvintelor lor! Marea lor majoritate sunt cei care îi pun în cârcă Lui Dumnezeu faptul că nu este un slujitor care să le îndeplinească rapid toate dorinţele sau îl învinuiesc de indiferenţă faţă de problemele lor... Ce mă face să zâmbesc este că fac afirmaţii tari, gen -Sunt ateu! sau -Ne educăm copii ca şi conştiinţe libere şi viitori mari intelectuali!, de ce să fie credincioşi şi să trăiască în frică de Dumnezeu? ... Şi cu toţii ajung la marea concluzie pe care o aud tot mai des în toate locurile AR TREBUI SĂ SCOATEM RELIGIA DIN ŞCOLI! Dar asta ce denotă? Că au o frică ancestrală de necunoscut care de fapt este Dumnezeu pentru ei sau negarea din sufletul lor întunecat ascunde cu duşmănie ca o crustă opacă, un sâmbure de Lumină de Credinţă în Dumnezeu!
Stau şi mă întreb cum ar suna -Să scoatem matematica din şcoli! sau -Să scoatem limba română din şcoli! Cred că li s-ar clătina un pic pământul de sub picioare. Dar ce este matematica sau limba română, ce esenţă şi ce sevă curge prin aceste materii?!? Cred că dacă ar deschide bine ochii, l-ar vedea pe Dumnezeu şi în spatele acestor materii!
Un bătrân, ce stă pe prispa casei, ce şi-a muncit pământul o viaţă întreagă, ce priveşte cum apune Soarele, ce ascultă un dangăt de clopot, ce şterge o lacrimă gândind la femeia lui adormită care îl aşteaptă dincolo de mormânt, ce îşi face o Cruce Mare şi îşi frânge pâinea albă, ce nu ştie a citi dar ştie a ruga ... Oare nu există Dumnezeu bate-v-ar norocul şi mânca-v-ar Raiul de nefericiţi şi egoişti! Viclenilor staţi atenţi la victimile voastre şi smintiţi lumea! Deschideţi Ochii, Plecaţi Capul şi Ridicaţi Sufletul răilor.
Doamne Ajută.
Stau şi mă întreb cum ar suna -Să scoatem matematica din şcoli! sau -Să scoatem limba română din şcoli! Cred că li s-ar clătina un pic pământul de sub picioare. Dar ce este matematica sau limba română, ce esenţă şi ce sevă curge prin aceste materii?!? Cred că dacă ar deschide bine ochii, l-ar vedea pe Dumnezeu şi în spatele acestor materii!
Un bătrân, ce stă pe prispa casei, ce şi-a muncit pământul o viaţă întreagă, ce priveşte cum apune Soarele, ce ascultă un dangăt de clopot, ce şterge o lacrimă gândind la femeia lui adormită care îl aşteaptă dincolo de mormânt, ce îşi face o Cruce Mare şi îşi frânge pâinea albă, ce nu ştie a citi dar ştie a ruga ... Oare nu există Dumnezeu bate-v-ar norocul şi mânca-v-ar Raiul de nefericiţi şi egoişti! Viclenilor staţi atenţi la victimile voastre şi smintiţi lumea! Deschideţi Ochii, Plecaţi Capul şi Ridicaţi Sufletul răilor.
Doamne Ajută.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)