Doamne! Vino Doamne! Vino!

Vino Doamne! Să vezi ce-a mai rămas!
În două zeci, şi cinci, de ani! N-am prins nici glas.
Din oameni... tot a mai rămas, un pic,
Nu mult, ceva mai mult decât nimic!

Eroii morţi în 22,
Cu guri căscate de mirare,
- Voi, fraţilor, aţi tras în noi?!
- Aaaaaaa, nu-i bai, nu-i dragii mei, nici cea mai mică supărare!

- Vă ierte Bunul Dumnezeu!!!
Sau poate mai aveţi alt zeu?
Atâţia ani nu s-a schimbat nimic?
- Poate maneaua şi dansul din şoric!

- Trăiam ca voi!?
Cu mintea suptă sub stratul de noroi!?
Mai bine, decât aşa, mai bine, muream ieri!
Mai bine mă năşteam o floare pe dealul plin cu meri!

Milă

Mi-e milă!
Că voi urlaţi că n-aveţi milă!
Căpuţul vostru prost, s-a transformat în bilă?!?
Ce nu se coace nici de silă?
Şi tot mi-e milă!

Nici jertfă şi nici milă.
Sunt vremile de vină?
Un om nu ai la cină!
Să vină, O Să Vină!!!

Eu sunt făcut din tină
Şi stau cu sufletu-n latrină
Aici acasă eu îl aştept să vină
Din Mare Bunătate, şi din Iubire, şi din Milă!

CANCI

Aruncaţi-vă toate bolile în pătrăţica mea!

Hai! Mai cu spor!

Înainte să o fac cerc,

O să îmi fac o salbă de mărgele din ea,

Şi o să mă rostogolesc până la iad...

Acolo o să beau o cafea neagră ca întunericul

O să-l prind de un colţ, Da! pe el, pe întuneric,

Şi o să dau pagina cu el, până devine albă,

Iar acum albită fiind, o să scriu pe ea,

Cuvinte de Lumină!

Să-i strălucească în faţa spatelui

Până i se topeşte fierea,

Atunci cancerul,

Mărgica aia mică de plastic,

O să i-o înfing în fierea topită

Ca să devină piatra lui de suferinţă şi de mângâiere.

Aliluia!

în 2011 scriam o mică revoltă în versuri, au trecut 3 ani

Primăvara 
de GeDe

Primăvara a venit,
Blănuri noi au răsărit,
Ce păcat, ce păcat
Că lupii nu s-au schimbat!

Vai!, vai!, vai!
Și vai!, vai!, vai!
Cum ajungem noi în rai?
Doar cântând frumos din nai?

Astenia a-ncolțit în noi,
Vedem la televizor doar strigoi,
Ce păcat, ce păcat
Pentru sângele vărsat!

Polito-zauri de diverse rase,
Ne aduc foamea în case
O s-ajungem toți în iad,
C-am uitat cuvântul RAD

Revoltați și revoltate
Stăm pe forum ne dăm coate
Vai!, vai!, vai! și vai!, vai!, vai!
Nu știu Hai! și nu știu Tai!

Dar când nervii vineții
Dinții iute vor scrâșni,
Sângele va șiroi
Mămăliga va uni!

Din iad ne vom reveni,
Și noi toți atunci vom ști,
Să nu mai strigăm doar VAI!
Hai să RAD! și Hai să TAI!

Doamne Ajută!

POE Ziua - Aş da cu drag acum, un far, pe-un MARE Dar.

Atunci eram un far ce lumina în noapte

Şi roiuri de corăbii atrăgeam la mal,

Lumină falsă ne-ntregită-n fapte

Dar dulce ca şi cântul în fanar.

Rănite se împleticeau atrase,

Şi Neîmpliniteee, ori Calde, ori Duioase,

Mânieeee! le scorneam în oase,

Cu aventuri ne-scrise-n carte şi soioase.

Acum îmi pare mai mult rău, şi bine,

De aventurile sumare şi tactile,

De gândurile amare somnoroase,

De frigul aspru ce-l lăsam în case.

Acum doar licăresc subţire,

Un pescăruş mă vizitează tot mai rar,

Acum am cerul colorat în tonuri fine,

Sunt singur şi sufletul aleargă tot hoinar.

Acum nimic nu mă mai ţine,

Legat de soartă şi de timpul rar,

Acum eu plec când se cuvine,

Şi mă întorc curând la tine

De mă primeşti,

nu pot primi mai mare...

Dar.

Scara

Îmi văd mâinile,
mâinile încleştate strâns pe scara de lemn
Lemnul scării trosneşte
Trosneşte ca în soba de carne pucioasă
ca în soba de brânză albă
ca în soba de peşte crud apăsat pe pâinea caldă
ca în soba de grâu galben de aur
străpuns de razele Soarelui din Lumină

Mâinile Tale
Renasc pe lemnul viu
mă apucă şi mă împing şi mă trag spre mâinile mele roşii şi galbene şi albastre
Mâinile tale albe
îmbată apa din mâinile mele albe
Un vin dulce şi aspru
Parfum de viţă de vie
neruptă din buciumul zilelor nesfârşite şi neâncepute

Mi-e frică că
Că aş putea să visez
Şi scara să ardă de tot
Sub umbra mea întunecată
Mâinile mele nu se desprind
Sunt ude de valurile pe care le merit?
Sau de roua gândurilor Tale!
Nu sunt Tu
pentru că
sunt eu
din egoism
Ego
al
Tău.

VOTAŢI OAMENI BUNI!!!

VOTAŢI! VOTAŢI! VOTAŢI!
ŞI NU MAI TREMURAŢI!

FIŢI ROMÂNI ŞI FIŢI TOŢI FRAŢI!
NU FIŢI PĂGÂNI ŞI NICI PĂTAŢI!

LUPTAŢI, CU APĂ CURATĂ ŞI ROŞU SÂNGE!
REGELE, SUB ARIPA LUI NE STRÂNGE!

NIMENI NU VĂ DĂ AFARĂ!
SUFLETUL DIN ŢĂRIŞOARĂ!

SFINŢII MORŢI ÎN ÎNCHISORI!
AU STAT DREPŢI, Ş-ACUM SUNT SORI!

CU, CURAJ, ÎN LIBERTATE!
FRICA, NU-I ETERNITATE!

CI ÎN ÎNTUNERIC, TE TOT DUCE!
DEPARTE, DEPARTE, DEPARTE, DE CRUCE!